Stiri

“Simulacrum”, cronica de disc

Cu aproximativ o saptamana in urma l-am rugat pe Dan sa imi trimita varianta digitala a albumului „Simulacrum”, pentru o prima impresie despre ceea ce vom vedea la lansare. Prima piesa, cea care da si titlul acestui EP, m-a lovit direct in cap inca de la lansarea pe youtube. Atunci am si facut un interviu depre piesa si viitorul disc. Eram, deci, nerbdator sa ascult materialul in intregime.

Cele aproximativ 23 de minute, cat dureza cele 5 piese, sunt de o intensitate maxima. Forta cu care Cristina reuseste sa interpreteze piesele, o face, cu siguranta, pretendenta la premiul cea mai buna voce feminina rock a anului 2017. Iata ca am facut si o nominalizare pentru cei care se ocupa de astfel de lucruri.

Album este mult mai bine realizat din punct de vedere tehnic decat albumul de debut M.A.D. S-a acordat foarte multa atentie calitatii sunetului, albumul fiind foarte bine inchegat. Atrage atentia multitudinea de stiluri abordate. Albumul incepe cu o piese electro-industrial, continua cu una, as putea spune Death melodic si tot asa. Fiecare piesa este unica in stil si interpretare.

„Simulacrum” este piesa ce deschide acest EP, fiind primul soc pe care ascultatorul il are cand asculta albumul. Stilul abordat, electro-industrial, chiar este socant pentru cei care au ascultat primul album si au vazut trupa in concerte. Mesajul principal este de a avea grija atunci cand utilizam tehnologia, acesta trebuie sa fie o unealta prin intermediu careia ne facem viata mai usoara si nu trebuie sa devina mod de viata.

„Artificial Voice” este, probabil, cea mai grea piesa de pe acest EP. Surprinde puterea vocii si stilul death metal melodic, oarecum asemanator cu Arch Enemy. Mesajul piesei continua pe aceeasi tema a tehnologiei, care, utilizata eronat poate conduce la aparitia unei lumi utopice in care robotii ne conduc.

Dupa furtuna din piesa anterioara, urmeaza „Garden of Steel”, o pisa in total in alt registru melodic. Piesa a fost recent lansata sub forma audio, de data aceasta sonoritatile alternative sunt cele care ies la iveala. Piesa prezinta, inca o data, o realitate posibila daca nu stopam modul haotic de a construi oriunde si oricum. In acea realitate, gradinile si parcurile sunt inlocuite de constructii uriase de otel. Totusi, se intrevede o sansa pentru acest viitor sumbru.

„I keep spending my life ina garden of steel,
And sometimes I see through the cracks
The life that grows within.”

Ultimele doua piese „Atoms of Greed” si „The Decadent Party” reamintesc de primul album „M.A.D.”. Un death metal melodic placut, asa cum ne-au obisnuit cei patru din Between Colors. Cele doua piese ies din tiparul mesajelor transmise in primele trei piese, albumul lasa cumva impresia unui „stop si de la capat”.

Per ansamblu, ascultand albumul, ies in evidenta cateva elemente: modul excelent in care este realizat albumul din punct de vedere tehnic, se vede clar o imbunatatire a calitatii productiei. Mixajele sunt excelente iar claritatea sunetului este deosebita. Intrumentele sunt mixate perfect, tobele se aud impecabil, chitara si basul parca se muleaza peste voce. Albumul  a fost lucrat pana la cel mai mic detaliu. In al doilea rand, de remarcat sunt calitatile vocale ale Cristinei. Tinand cont de variatia stilurilor de pe acest EP, iti lasa impresia ca poate canta orice gen de muzica. Un singur lucru as avea de „reprosat”: PREA SCURT!

Va astept sambata, 11 noiembrie in club Quantic, sa va bucurati de acest disc si sa stam la un pahar de vorba alaturi de Between Colors si prietenii acestora.